Un secol de baschet românesc!

Jocul de baschet a pătruns în România la începutul anilor 1920. Așadar, sportul cu mingea la coș în țara noastră aniversează un secol de existență.

Chiar dacă nu este o certitudine, se pare că jocul de baschet a pătruns pe teritoriul țării noastre după Primul Război Mondial prin intermediul Inaltului Comandament Nord-American. Acesta a donat echipamentul sportiv adus în Europa pe timpul primei conflagrații mondiale cu scopul de a le oferi soldaților americani diferite modalități de ocupare a timpului liber în perioada petrecută în Europa. Așa a luat ființă jocul de baschet în România.

Echipamentul donat a cuprins mingi de baschet, panouri din lemn și inele de baschet. Primele informaţii despre sportul de sub panouri, incluzând primul “Regulament al jocului de baschet” au fost predate de forțele armate americane. Regulamentul a fost publicat în cotidianul „Ecoul sportiv”, din data de 4 decembrie 1921, în articolul „Mingea la coş”.

Primele terenuri de baschet au fost construite în centrul Bucureștiului, în zona Hotelului Intercontinental, de către Asociația pentru Tineret. Totuși, primul teren regulamentar de baschet a fost amenajat în anul 1922, în curtea Liceului Mihai Viteazu. Acest lucru a fost posibil datorită pasiunii pe care profesorul Sebastian Chinie a dezvoltat-o pentru această disciplină. El a activat va locotenent în forțele armate române și a deprins tainele jocului de baschet în cadrul cursurilor de vară ale „Caselor Ostășești”, la Brașov.

În această perioadă s-a organizat și prima competiție baschetbalistică. Este vorba despre un campionat interșcolar. Acesta a fost câștigat de Liceul Mihai Viteazu, care a învins, pe teren propriu, pe elevii Liceului Dimitrie Cantemir. Rezultatul final a fost de 11-9. De altfel, Liceul Mihai Viteazu a dominat baschetul liceal, câștigând primele șapte ediții ale acestui campionat.

În anii 1920 s-a organizat primul campionat regional în România. Acesta s-a desfășurat în Muntenia. Baschetul a pătruns și la Institutul de Educație Fizică din București, dar și la Eforie, respectiv Focșani. Cel mai valoros jucător al acelor vremuri a fost Richard Hillard, un promotor de seamă al jocului de baschet în România.

De altfel, România este una dintre primele țări de pe planetă care a făcut cunoștință cu invenția lui Dr. James Naismith. În 10 noiembrie 1931 a luat ființă Federația Română de Baschet și Volei. Acest for a organizat o primă competiție, aceasta fiind un campionat regional de baschet masculin. Un an mai târziu a fost înființată Federația Internațională de Baschet Amator (FIBA), România fiind una dintre primele nouă țări membre. Anglia, Argentina, Cehoslovacia, Elveţia, Grecia, Italia, Lituania şi Portugalia.

În cursul anului 1934 s-a consemnat debutul absolut al baschetului românesc în arena internațională. Acest lucru s-a făcut prin intermediul echipei Juventus București. Aceasta a participat la un turneu în Cehoslovacia, pierzând toate cele cinci partide disputate. Anul 1934 a consemnat și organizarea primului campionat universitar pe teritoriul României. Prin intermediul acestei competiții a ieșit la rampă Costi Herold, cel mai bun jucător de baschet al României în anii 30. El era, în paralel, campion national la 110 metri garduri şi decatlon.

Anul 1935 a consemnat participarea echipei naționale a României la prima ediție a Campionatului European de baschet masculin. În același an s-a desfășurat primul curs de arbitraj în țara noastră. Apoi, în 1936, baschetul a ajuns în orașe precum Timișoara, Iași și Sibiu. În acest moment Bucureștiul avea deja 32 echipe de baschet.

Jocul de baschet a făcut un pas înapoi în prima jumătate a celui de-al 5-lea deceniu din cauza Celui de-al 2-lea Război Mondial. La sfârșitul anilor 40 se contemnează primele performanțe internaționale pentru cluburile românești, incluzând triumful lui Viforul Dacia în Cupa Orașelor la masculin, respectiv al lui Sportul Studențesc în aceeași competiție la feminin.

Primul campionat național divizionar s-a organizat în 1950, fiind câștigat de Metalul 23 August. De pe la mijlocul anilor 50, baschetul masculin din România devine, similar altor discipline sportive, o luptă ce avea să se întindă pe mai multe decenii între Steaua și Dinamo Buurești. Ambele au câștigat peste 20 titluri naționale, rivalitatea dintre aceste formații atrăgând cei mai buni jucători ai țării, respectiv public numeros, alături de oameni cu ochiul format pentru această disciplină.

În anii 60, baschetul feminin românesc obține trei clasări consecutive pe locul al 4-lea la Campionatul European. De altfel, România a găzduit Campionatul European de baschet feminin în 1966. Nu au lipsit medaliile în competițiile universitare. Baschetul românesc a avut prezențe internaționale în anii 70 și 80. Nu au lipsit participările echipelor naționale la turneele finale.

O scădere calitativă în jocul de baschet românesc, raportat la nivelul de joc la scară globală, s-a consemnat din anii 90. Acest lucru se datorează profesionalizării sportului și faptului că au apărut mai multe țări. De asemenea, baschetul a cunoscut o spectaculoasă creștere în popularitate după Jocurile Olimpice de la Barcelona, în anul 1992, iar jocul cu mingea la coș a devenit universal, fiind practicat în toate teritoriile.

Chiar și așa, CSU Asesoft Ploiești și Energia Târgu Jiu au înregistrat rezultate memorabile în cupele europene în 2005, respectiv 2015. De asemenea, naționala feminină a României a izbutit câteva calificări la Campionatul European. În fine, primele reprezentative ale României au participat, la EuroBasket Women 2015, respectiv EuroBasket 2017. Acestea au fost evenimente co-organizate de țara noastră și rămân realizări importante pentru baschetul și sportul românesc.

Nu au lipsit performanțe individuale impresionante, precum trecerea lui Ghiță Mureșan în NBA. Alte nume importante ce trebuie evidențiate sunt Mihai Nedef, Dan Niculescu, Titus Tarău, Costel Cernat, Petre Brănișteanu, Florin Ermurache, Antonio Alexe, Titi Popa, Virgil Stănescu, Cătălin Burlacu, Vlad Moldoveanu și alții. Baschetul feminin se mândrește cu Teodora Predescu, Margareta Pruncu, Ecaterina Savu-Voggel, Suzana Pârşu, Geta Ivanovici, Maria Roşianu, Carmen Tocală, Diana Ciupe, Monika Brosovszki, Cristina Ciocan, Florina Pașcalău sau Gabriela Mărginean. De asemenea, antrenorul Prof. Lonciu Davidescu a ținut steagul sus fiind cooptat în staff-ul tehnic al legendarei Maccabi Tel-Aviv.

Sursă: www.frbaschet.ro, wikipedia.org

Un răspuns la „Un secol de baschet românesc!”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.